Închisoare voluntară

inchisoare-voluntara „Pe măsură ce viața mea trece, încep să bănuiesc că nu sunt ceea ce cred. Sunt o ființă care este adormită, o ființă fără nici un fel de conștiență de sine însăși. În acest somn, confund intelectul – gândul care funcționează independent de sentiment – cu inteligența, care include capacitatea de a simți ceea ce a fost raționat. Funcțiile mele – gândurile, simțămintele și mișcările mele – funcționează fără direcție, fiind supuse șocurilor aleatorii și obișnuințelor. Este cea mai joasă stare de ființă pentru om. Trăiesc în propria lume îngustă, limitată, guvernată de asociații provenite din toate impresiile mele subiective. Aceasta este o închisoare la care întotdeauna mă întorc – închisoarea mea.” (Jeanne De Salzmann – Realitatea finței, Editura Herald, București, 2016)
Sunt câteva idei importane care merită evidențiate.
Omul este o „mașină” și există un dezechilibru între ceea ce face, simte și gândește.
Omul nu are voință și conștiință proprie, ci trăiește expus influențelor, șocurilor exterioare și din obișnuință, adică repetând mecanic – inconștient – niște clișee.
La acestea se mai adaugă încă o observație foarte importantă:
Omul de cele mai multe ori alege pe baza unor criterii emoționale în situațiile în care ar trebui să aleagă rațional.
Acestea sunt principalele motive ale „somnului”, ale vieții mecanice.

G.I. Gurdjieff s-a născut în 1866, la Alexandropol, lângă granița dintre Rusia și Turcia, într-o familie de greci și armeni, și a crescut în Caucaz, în zona de întâlnire a mai multor culturi și rase străvechi.
Negăsind nici în știință, nici în religie, un răspuns la întrebările sale despre adevăratul sens al vieții omului, a devenit convins, de la o vârstă fragedă, de existența unei cunoașteri străvechi transmisă din generație în generație și despre care credea că încă este păstrată undeva pe Pământ.
După aproape douăzeci de ani de căutări în ținuturi îndepărtate și periculoase din Asia Centrală și din Orientul Apropiat, în 1912 reapare în Rusia cu o învățătură profundă și practică despre sclavia interioară a omului și despre posibilitățile sale de evoluție individuală. Adunând câțiva oameni în jurul său, începe Lucrul care va deveni misiunea sa pentru tot restul vieții. După moartea sa, un grup format din cei mai apropiați discipoli, îndrumați de Doamna Jeanne de Salzmann, și-a asumat responsabilitatea de a continua să transmită învățătura.
Jeanne de Salzmann s-a născut în 1889 în Reims, Franţa, și a crescut la Geneva, Elveţia, educaţia ei fiind concentrată pe muzică, pentru care încă din copilărie a arătat un talent excepţional. În 1919, la Tiflis, l-a întâlnit pe G.I.Gurdjieff, în a cărui învăţătură ea a găsit calea spre adevărul la care năzuise încă din copilărie. Jeanne de Salzmann a rămas alături de Gurdjieff şi a muncit lângă el în grupuri, până la moartea acestuia. Ea a fost printre puţinii elevi incluşi de Gurdjieff în ceea ce el a numit „muncă specială”, pentru o senzaţie mai conştientă. Doamna de Salzmann a avut rolul principal în introducerea şi practicarea exerciţiilor de dans ale lui G.I.Gurdjieff, numite „Mişcări”. Cu puțin timp înainte să moară, Gurdjieff i-a dat doamnei de Salzmann responsabilitatea de a trăi „peste 100 de ani” pentru a institui învăţătura adusă de el. În timpul următorilor patruzeci de ani, ea a organizat publicarea cărţilor lui şi conservarea Mişcărilor.
Doamna de Salzmann reflecta în mod constant asupra realității ființei şi își scria gândurile în caietele sale. Această interogare profundă era fundamentală pentru modul în care ea îi aborda pe ceilalți, în aceea că fiecare întâlnire era menită să fie trăită cât mai deplin posibil. Ea se pregătea cu grijă prin analizarea şi aşternerea în scris a ceea ce dorea să aducă la întâlniri. A păstrat aceste caiete ca pe jurnale, până în ultimii săi ani. Luate împreună, acestea furnizează o cronică de patruzeci de ani a muncii ei de o viață reflectând asupra realității şi aducând altora învățătura lui Gurdjieff. (Sursa: Institutul Gurdjieff România)

Cumpără cartea: Realitatea fiintei – Cea de-a Patra Cale a lui Gurdjieff, Jeanne De Salzmann, Editura Herald, București, 2016 – Ofertă promoțională: 33,15 lei

inchisoare-voluntara

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s