Satanism – adevăr și dezinformare

Satanism-adevar-si-dezinformare Ca urmare a tragediei din Clubul Colectiv din București, din noaptea de 30 Octombrie, Satanismul a devenit din nou un subiect fierbinte.
Mulți vorbesc despre Satanism, au opinii ferme și și le afirmă cu vehemență, însă foarte puțini chiar știu despre ce vorbesc.
Am studiat Satanismul timp de mai mulți ani și cred că pot să spun că am o idee formată și documentată vis-a-vis de acest subiect.
În primul rând, sunt două tipuri de Satanism: unul activ care implică credință; și unul formal care ține mai mult de modă și de manifestare exterioară, caracteristic mai ales unui anume gen muzical, rock-ul, respectiv black metal-ul.
Asocierea Satanismului cu rockerii s-a făcut probabil și deoarece în general și unii și alții sunt indivizi deosebiți, cu personalitate puternică. Asta însă nu înseamnă că toți Sataniștii și toți rockerii au personalitate puternică și sunt indivizi deosebiți, precum nu înseamnă nici că toți rockerii sunt Sataniști, respectiv toți Sataniștii rockeri.
Satanismul conectat la muzica black metal s-a dezvoltat în Norvegia de la mijlocul anilor 80 și a luat proporții în anii 90. Pe lângă scena muzicală s-a manifestat și prin incendierea unor biserici Creștine. Se estimează că au fost arse cel puțin 50 de biserici numai în Norvegia, multe din ele fiind nu doar simple lăcașe de cult, dar și adevărate vestigii istorice cu vechime de sute de ani.
Mișcarea black metal din Norvegia și-a avut epicentrul la Oslo în magazinul „Helvete” („Iad”). Magazinul l-a avut co-proprietar pe Øystein Aarseth, mai cunoscut sub pseudonimul său Euronymous și care a fost chitaristul și fondatorul formației Mayhem. Pe lângă amintitul magazin, mișcarea s-a dezvoltat în jurul casei de discuri Deathlike Silence Productions. Gurile rele spun că n-a fost vorba doar de muzică și o formă de Satanism extrem de violentă, în opoziție directă și ireconciliabilă cu Creștinismul, dar și de o adevărată mafie subterană cu implicații nu doar în scena muzicală, dar și în traficul cu droguri și armament.
Incendierile de biserici au fost urmate și de crime. Bateristul formației Emperor, Bård Guldvik Eithun, cu numele de scenă „Faust”, în luna August a anului 1992 a ucis prin înjunghiere un bărbat homosexual.
Euronymous a fost asasinat în vara lui 1993 de un alt muzician, Varg Vikernes, fondatorul și unic membru al proiectului Burzum. Pe lângă crimă, Vikernes a fost acuzat și de incendierea mai multor biserici, printre care și o biserică din secolul 12, Fantoft Stave.
După moartea lui Euronymous s-a acutizat și conflictul dintre scena Norvegiană și cea Suedeză de black metal, urmată de un conflict și între muzicienii din Norvegia și cei din Finlanda.
Dacă fondatorii mișcării Nordice și în special a celei Norvegiene au fost Sataniști convinși, nu toți muzicienii de black metal și cu atât mai puțin publicul, împărtășește aceleași convingeri. Foarte mulți au preluat doar partea formală, exteriorizată a Satanismului și chiar dacă unii se declară formal Sataniști, nu sunt credincioși în adevăratul sens al cuvântului și nu sunt practicanți ai vreunei forme de religie.
În ceea ce privește muzica rock, trebuie menționat că venerarea Satanei are rădăcini ceva mai adânci. Unul din primele albume a fost semnat de formația Americană Coven, se intitulează „Witchcraft Destroys Minds And Reaps Souls” și a fost lansat în anul 1969. Au urmat Black Sabbath care au stabilit, cel puțin la nivel formal și ca imagine, un standard absolut al heavy metal-ului combiant cu ocultism și asociat Satanismului. Mai trebuie amintiți și Merciful Fate cu solistul lor King Diamond care în 1984 au importat în Europa ideologia Satanistă promovată în America de către Anton LaVey, fondatorul Bisericii Sataniste (Church of Satan). Acest tip de Satanism, cum vom vedea, este o manifestare ateistă și pune accentul pe individualism. Probabil din acest motiv a și devenit popular în rândul rockerilor.
Satanismul European este predominant o întoarcere la tradițiile păgâne precreștine și de cele mai multe ori o formă de revoltă împotriva Creștinismului. Acestea uneori se împletesc și cu ideologia Nazistă datorită conexiunilor acesteia cu ocultismul.
Satanismul activ este și el de două feluri: Satanism teist și Satanism ateist. Aici cred că este cel mai potrivit să amintesc două nume des aduse în discuție legat de Satanism, deși nici unul din ei nu a fost Satanist în adevăratul sens al cuvântului: Aleister Crowley și Friedrich Nietzsche. Crowley reprezintă ramura teistă, Nietzsche cea ateistă – „Gott ist tot!” (Dumnezeu este mort – citat din lucrarea „Așa grăit-a Zarathustra”).
În ceea ce-l privește pe Crowley, mulți îl citează în mod eronat ca autor al „Litaniilor Satanei” (sau Satanice), însă aceasta este doar traducerea poemului „Les Litanies de Satan” al lui Charles Baudelaire, poem parte al culegerii „Les Fleurs du mal” (Florile răului). O altă sursă a ideii conform căreia Crowley este părintele ideologic al Satanismului modern nu neapărat prin prisma lucrărilor sale, ci mai degrabă datorită comportamentului său excentric, atitudinii sale nonconformiste și nu în ultimul rând al poreclei sale „Marea Bestie 666”. Porecla are o poveste chiar drăgălașă, mama lui Crowley obișnuia să-și alinte copilul „you little beast” – „un fel de bestie mică ce ești!”, pe de altă parte Crowley din dorința sa de a șoca și de a atrage atenția, a adăugat după bestie și infamul 666. A reușit impecabil.
Mai puțin cunoscută este opera lui Crowley. Acesta a lăsat în urmă o vastă operă literară, atât poeme și proză, cât și foarte multe lucrări ezoterice. Crowley are o contribuție majoră în ceea ce privește interpretara și asocierea cărților de Tarot cu Astrologia și Kabbala, a experimentat și scris subtanțial legat de așa numita Magie Ceremonială și comunicarea cu Demonii, dar și despre Yoga, Tantra și Magia Sexuală. Important, Crowley a fost și fondatorul unei noi religii, Thelema, o religie a dragostei la propriu, dar și profund filozofică explorând adevărata natură a voinței și a liberului arbitru, respectiv al auto-determinării conștiente. Crowley a combinat filozofia Kabbalistică cu practicile Yoga. Thelema, susținea el, își are rădăcinile în Egiptul antic și divinitatea centrală este Nut, Zeița Cerului, dar important, trebuie precizat că este o religie politeistă, și nu monoteistă. Spre dezamăgirea multora, Thelema nu este o religie Satanistă. Frazele cheie ale credinței propuse de Crowley sunt: „Fă ceea ce voiești va fi întreaga Lege. Iubirea este Legea, dragostea supusă voinței.” („Do what thou wilt shall be the whole of the Law. Love is the law, love under will.”) Voința în acest context face referință directă la „facă-se voia sa”, adică „voia lui Dumnezeu”, chiar dacă acel Dumnezeu este altul decât cel al religiilor monoteiste avrahamice.
Nietzsche nu este „doar” un ateu, ci un nihilist. Filozofia sa pune sub semnul întrebării totul și propune distrugerea non-valorilor ca pe ruinele lor să putem ridica o lume nouă, bazată pe valori reale. Cel puțin asta este percepția mea despre Nietzsche. Există și o punte între Crowley și Nietzsche, și cel din urmă vorbește despe voință și voința de putere în sens metafizic: „esența cea mai intimă a existenței este voința de putere”. Cu toate acestea Nietzsche a devenit favoritul și punctul de referință atât al Sataniștilor, cât și al naziștilor. Naziștii au răstălmăcit conceptul de Übermensch (Supra-Om, Superman,Ultra-Om, Om Superior, Dincolo de Om), în timp ce Satanșitii s-au agățat de amintitul „Dumnezeu este mort” și de alte idei scoase din context din „Anticristul” și „Amurgul idolilor”.
Satanismul ca religie (organizată) n-a existat înainte de anul 1966. Sigur, unii susțin și în ziua de azi ideea că Templierii au recunoscut în 1307 că l-ar fi venerat pe Bafomet (cunoscut și ca Baphometh, Baffometi, Occitan Bafometz), dar să nu uităm că Jacques de Molay a admis acest lucru sub tortura Incviziției.
Bafomet Bafomet se spune că ar fi intrat în ritualul și credința secretă a Templierilor încă de pe vremea Primei Cruciade (1096–1099), încheiată cu recucerirea Ierusalimului. Cel mai probabil această ipoteză este una falsă. Ea pleacă de la ipoteză ca Templierii s-ar fi convertit în secret la Islam iar Bafomet ar fi de fapt Mahomed. În mod eronat, în acele vremuri se credea că Musulmanii se roagă la idoli, în special la Bafomet, întruchiparea lui Mahomed despre care credeau că era considerat Dumnezeu, și nu profet. Adevărul – ca de cele mai multe ori în istoria omenirii – este exact invers: Mahomed a interzis ca imaginea lui să fie reprezentată în vreun fel tocmai să evite idolatrizarea și confuzia. Însă adevărul n-a contat deloc atunci când regele Fraței Filip al IV-lea cel Frumos a decis arestarea lui Jacques de Molay și în cârdășie cu Papalitatea dizolvarea Ordinului.
Numele Bafomet revine în centrul atenției în anul 1818 odată cu lansarea cărții cu titlul pompos „Mysterium Baphometis revelatum, seu Fratres Militiæ Templi, qua Gnostici et quidem Ophiani, Apostasiæ, Idoloduliæ et Impuritatis convicti, per ipsa eorum Monumenta” al Austriacului Joseph Freiherr von Hammer-Purgstall. Titlul cărții se traduce aproximativ „Descoperirea Tainelor lui Bafomet, prin care Cavalerii Templieri, cum ar fi Gnosticii și Ophiții, sunt condamnați de apostazie, de idolatrie și de necurăție morală, prin propriile lor Monumente” și susține teoria conform căreia Templierii și Gnosticii erau „Sataniști” chiar dacă termenii folosiți în acele timpuri erau alții. Ophiții (nu știu dacă traducerea mea e cea corectă) au fost tot o sectă Creștină timpurie (170–235) din Roma, catalogată ulterior ca fiind tot Gnostică.
Bafomet devine realmente faimos abia în 1854, odată cu publicarea lucrării „Dogme et Rituel de la Haute Magie” (tradusă în Engleză de A.E. Waite ca: „Magia Transcedentală – Doctrină și Ritual”) al lui Eliphas Lévi. Lévi îl identifică pe Bafomet cu Diavolul, iar odată trecut și prin filtrul lui MacGregor Mathers, la Waite imaginea este asociată pentru totdeauna cărții de Tarot Diavolul.
Crowley îl adoptă și pe Bafomet de la Lévi însă nu ca simbol sau ca personificare a Diavolului, ci ca un simbol al Iluminării și o deitate androgină. Crowley subliniază ideea că Diavolul nu există și această ființă este simbolul perfecțiunii și prietenul omului, prieten care îi aduce în dar lumina, adică cunoașterea. Crowley face paralela dintre Diavol și Prometeu, susținând ideea că ambii au furat focul (lumina/înțelepciunea) de la Dumnezeu ca să-l dea oamenilor. Idee interesantă și vast speculată ulterior. Fac totuși o mică precizare, focul simbolizează creația, și nu inteligența. Însă asta este deja un alt subiect pentru o altă dată!
Baphomet Și ajungem la Noaptea Valpurgiei (în germană Walpurgisnacht) a anului 1966 în San Francisco, California și la infamul Anton Szandor LaVey. Valpurgia este o săbătoare de origine germană mai puțin cunoscută la noi, dar cu o tradiție lungă în Germania, Olanda, Cehia, Suedia, Estonia, Letonia, Finlanda, dar și America. Este o sărbătoare care se ține în noaptea de 30 Aprilie/1 Mai a fiecarui an. Denumirea a căpătat-o de la sfânta Walburga, a cărei zi se celebrează în data de 1 Mai. După credința populară din Germania, în această noapte vrăjitoarele și demonii se dezlănțuie pentru câteva ore, vestind sosirea primăverii. Într-o astfel de noapte se spune că Faust a fost martor la o ceremonie neagră (Black Mass – ritual de Magie Neagră, slujbă Satanistă) celebrată de vrăjitoare și diavoli (demoni). Seamănă și nu prea cu Noaptea Ielelor de la noi, cu toate că Ielele sărbătoresc sosirea verii, și nu a primăverii.
Atunci, pe 30 Aprilie 1966, Anton Szandor LaVey a fondat mult hulitul Church of Satan (Biserica lui Satan), prima biserică Satanistă oficială.
Anton Szandor LaVey (născut Howard Stanton Levey; 11 Aprilie, 1930 – 29 Octombrie, 1997) este un personaj interesant și pe seama cui s-au făcut multe speculații, multe, cel mai probabil generate de însuși LaVey. S-a spus că ar fi fost țigan cu origini din Transilvania, dar adevărul este că tatăl său era cel mai probabil năcut în America, iar mama sa avea origini Ruso-Ucrainiene. S-a spus că a fost circar, chiar dresor de tigrii și a colindat cu un ansamblu de circ. LaVey povestește totodată că a cântat la orgă și în spectacole burlesc (Spectacole de dans erotic și striptease acompaniate cu muzică live cântată la pian sau orgă). Tot el a afirmat că a lucrat ca fotograf criminalist în departamentul de Poliție al orașului San Francisco, dar nimic din toate acestea n-au putut fi dovedite.
Ce știm este că LaVey era un personaj destul de popular în cercul artiștilor din San Francisco mai ales pentru discuțiile pe teme oculte, paranormale și legate de Magie. Locuința sa din San Francisco, strada California nr.6114, a devenit un loc de pelerinaj pentru cei interesați de Magie și misticism și în fiecare seară de Vineri LaVey ținea lecturi pe marginea acestor subiecte. Acest cerc interesat de ocultism a constituit baza grupului numit Ordinul Trapezoid, Ordin ce s-a transformat în noaptea Valpurgiei din 1966 în Biserica lui Satan (sau Biserica Satanică).
Anul 1966 a fost declarat anul întâi al Erei Satanei. Inspirat de Friedrich Nietzsche și împrumutând practicile Magiei așa zis Enochiene al lui John Dee, LaVey scrie și publică o serie de cărți: „Biblia Satanică” (1969), „Ritualurile Satanice” (1972), „Vrăjitoarea Satanică” (1989), „Însemnările Diavolului” (1992) și „Vorbește Satana!” (1998). Adițional, funcționarea noii biserici și filozofia Satanistă a fost sintetizată și în 3 declarații: „Cele 9 Declarații Satanice”, „Cele Nouă Păcate Satanice” și „Cele Unsprezece Legi Satanice pe Pământ”.
În ciuda unei campanii ample de defăimare și a unor acuzații nefondate de practici sexuale „imorale”, sacrificii de animale sau chiar de oameni (în special nou-născuți), respectiv abuz asupra minorilor, filozofia și reglementările Satanismului propus de LaVey sunt foarte stricte și chiar îndrăznesc să spun, de bun simț. De la poruci aproape similare cu cele Creștine cum ar fi „nu lua nimic ce nu este al tău” sau „nu omorî oameni sau animale (cu excepția cazului în care ești atacat sau trebuie să te hrănești)”, până la „comportă-te cuviincios când te afli în casă străină”, filozofia și teozofia Satanistă a lui LaVey este una egocentrică și ateistă. LaVey preia ideea lui Nietzsche că „Dumnezeu e mort” și îl înlocuiește cu omul, mai exact cu sinele.
Sigla noii Biserici este capul lui Bafomet desenată într-o pentagramă cu vârful în jos. O eroare evidentă pe care am discutat-o într-un alt articol: Câte colțuri are Dracul?
În anii 80 Statele Uite s-au confruntat cu așa numia „Panică Sataistă” alimentată în mare măsură de predicatori Creștini care „demascau” crime și abuzuri Sataniste comise în cadrul ritualurilor. În realitate, ancheta FBI n-a putut confirma nici măcar un singur caz de abuz sau crimă comisă de membrii Bisericii Sataniste.
LaVey însă s-a retras de la conducerea Bisericii și fiica sa, Zeena a preluat conducerea oficială a Bisericii. În 1997, după moartea lui LaVey, Karla LaVey, fiica cea mare a lui LaVey și cea de-a doua soție a acestuia, Blanche Barton au preluat conducerea comună Bisericii. Coabitarea a fost de scurtă durată, Karla LaVey s-a separat și a fondat o Biserică separată, numită Prima Biserică Satanistă. În 2001, Blanche Barton a cedat funcția către Peter H. Gilmore și soția acestuia Peggy Nadramia, ocazie cu care și sediul central al Bisericii a fost mutat de la San Francisco la New York.
Secesiunea din sânul Biserici însă nu a început cu plecarea lui Karla, ci cu mult timp în urmă. Un individ misterios, Michael A. Aquino s-a infiltrat în cel mai intim cerc al lui LaVey încă de la înființarea Bisericii și a ajuns foarte repede la cel mai înalt grad (Mare Preot). Aquino se spune că ar fi avut o contribuție sustanțială la formarea ideologiei de bază a Bisercii și chiar ar fi contribuit la scrierea primelor două cărți: „Biblia Satanică” și „Ritualurile Satanice”. Aquino însă în anul 1975 a intrat în conflict cu LaVey și a părăsit Biserica optând pentru înființarea propriei sale biserici: Templul lui Set. În fapt a fost o tentativă eșuată de preluare a controlului.
Și despre Aquino circulă o serie de zvonuri, însă nu este nimic cert și dovedibil. Știm că Michael Aquino are gradul de Locotenent Colonel al Armatei Statelor Unite. Acesta a afirmat că a lucrat în cadrul PSYOP, adică Unitatea Psychological Operations (Operațiuni Psihologice), Unitate asociată cu proiecte controversate de control mental și război psihologic, cunoscute mai ales sub titulatura MK Ultra. Aquino a încercat să preia conducerea Bisericii Sataniste de la LaVey, când n-a reușit, a decis înființarea propriei sale Biserici. Părerea mea este că Aquino a fost (și este) agent sub acoperire al Guvernului American și a acționat ca să zic așa „pe față”. Pe de o parte Guvernul a fost interesat de ce reprezintă această nouă mișcare, dar și potențialul și gradul de periculozitate al acesteia, totodată a vrut să o aibă sub observație directă și chiar să o controleze. Pe de altă parte, este cunoscut faptul că Guvernul American și în special Armata a preluat un grup consistent de cercetători Naziști (peste 1.500) la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial (Operațiunea Paperclip) și aceștia au format structura de bază a dezvoltării noilor tehnologii, în special în ceea ce privește rachetele, dar și baza cercetării și dezvoltării spațiale (NASA). Mai puțin cunoscut este faptul că Naziștii și-au concentrat o mare parte a cercetărilor către zona ocultă și ezoterică. În fapt, Nazismul a fost cel mai mare experiment de „Magie Neagră” din istoria omenirii, cu toate că v-am avertizat, Magia nu are culoare.
Dacă Biserica Satanică este una ateistă și centrată pe om, Templul lui Set este una teistă și Set reprezintă zeul Egiptean Seth. Seth este încă un mister nedeslușit al Egiptului antic, zeu al forțelor haotice și în general, numle său este legat de violențe și de ghinioane. Unele legende speculează teoria conform căreia Seth l-ar fi asasinat pe Osiris și ar fi fost adversarul direct a lui Horus.
De ce Seth? Alegerea unei divinități pre-creștine a fost o mutare inteligentă. Aquino a preîntâmpinat orice posibilă acuzație de a fi anti-creștină și mai mult, s-a legitimizat ca fiind continuatorul unui cult cu o vechime de peste 5000 de ani.
Temple o Set Filozofia setiană este una asemănătoare cu cea a iluminării: scopul este „aducerea la viață”, trezirea conștiinței și existența, trăirea conștientă conform voinței (conștiente). Deși subiectul este foarte interesant, nu o să intru în prea multe detalii, vă spun doar că ideile sunt oarecum înrudite cu cele ale lui Gurdjieff care susținea că omenirea se află într-o stare de somn (indusă și controlată) și este necesar să se trezească pentru a trăi conform conștiinței și voinței sale. Satanismul Setian are la bază „afirmarea sinelui”, ceea ce semifică trezirea conștiinței de sine și expresia propriei voințe, idei similare cu cele ale lui Gurdjieff. „Trezirea” vine în general ca urmare a unui șoc, un aspect inițiatic deosebit de interesant. Dacă scopul este similar, mijloacele propuse diferă. Esența filozofiei este exprimată prin cuvântul „Xeper” care provine din hieroglifa „kheper” și semnifică „devenie”, respectiv „a deveni”.
Temple of Set se sprijină într-o mare măsură pe „Magia Neagră”, făcând și o diferențiere interesantă între cele două căi cunoscute, consacrate și tradițional acceptate. Ei afirmă că Magia Albă pleacă de la premisa „facă-se voia Ta”, cea Neagră „facă-se voia Mea”.
Afilierea se face într-un sistem de așa numite „piloane” (Pylons). Unele sunt pe bază regională, altele în funcție de interese specifice. Unul din cele mai vechi Filoane Gates of Hell dedicat membrilor care preferă dezvoltarea individuală, studiul solitar și include membrii atât din zone geografice dispersate, cât și cu interese divergente. „Pylons” este denumirea porților Templelor Egiptene, de aici alegerea.
Atât Biserica lui LaVey cât și cea a lui Aquino sunt organizate după model ierarhic Masonic (inspirată de structura organizatorie a Golden Dawn) și au câte șase grade de inițere. Mai interesantă este organizarea pe diferite ordine al organizației lui Aquino. Spun organizație fiindcă pare mai degrabă o organizare militărească decât una religioasă. Templul lui Set are mai multe Ordine, unele publice, cunoscute, altele secrete. Odată trecând primul prag, de la aspirant (Setian, gradul I) la Adept (Adept, graul II). Majoritatea rămân la acest grad II, însă o dată atins acest grad, individul trebuie să aleagă un Ordin la care să se alăture și în cadrul căreia să-și continue devzoltarea (și inițierea).
Unul din primele Ordine a fost Ordinul Leviatan (The Order of Leviathan). Leviatan este un monstru biblic marin care apare în Vechiul Testament (Cartea lui Iov, capitolul 41) și a devenit sinonim cu monstru marin uriaș. Dacă simbolul Templului lui Set este tot pentagrama cu vârful în jos, Ordinul Leviatan are ca simbol distinct o heptagramă, adică o stea în 7 colțuri.
Fondat în 1982 de către James Lewis, anul în care Marele Preot Ronald K. Barrett, conducătorul de la acea vreme a Templului lui Set, a decis că prin organizarea în Ordine, inițierea și cercetarea poate fi mult mai eficientă, Ordinul Leviatan își are ca obiectiv studiul nemuririi, respectiv al „existenței eterne”. Leviatanul (Dragonul) în opinia lor reprezintă „Principiul Continuității și al Existenței Eterne” exprimată de Michael Aquino în una din primele sale lucrări, „The Diabolicon” (1960).
Ordinul Ezoteric a lui Belzebuth (The Esoteric Order of Beelzebub) este rezervat artiștilor și inventatorilor, persoanelor creative care doresc să-și lărgească orizonturile – și conștiința. Cred că numele Ordinului nu este întâmplător și are legătură directă cu titlul primului volum din trilogia lui Gurdjieff „Povestirile lui Belzebuth către nepotul său”.
Ordinul Setne Khamuast se ocupă primodial cu centralizarea datelor și este biblioteca centrală a bisericii (organizației). Setne Khamuast a fost al 4-lea fiu al lui Ramses al II-lea. Membrii acestui Ordin caută, conservă și studiază documente antice pentru a le prezinta celorlalți ca mai apoi cu ajutorul acestora dezvoltarea individuală și colectivă să poată continua.
Ordinul Vampirilor (Order of the Vampyre) nu se ocupă cu colectarea sângelui de la victime inocente, ci are o abordare mult mai subtilă în ceea ce privește modalitățile de transfer energetic și informativ de la individ la individ. Chiar dacă cele mai multe informații legate de aceste Ordine și activitatea lor nu sunt publice, Ordinul Vampirilor are ca obiect studiul și dezvoltarea calităților paranormale ale individului.
Ordinul Trapezoid (Order of the Trapezoid) are ca obiectiv primordial păstrarea și protejarea „Flăcării Negre” (The Black Flame). Flacăra Neagră este esenţa divină din fiecare din noi și este considerat „spiritul pre-cosmic” preexistent creației. Dacă Flacăra Neagră este sursa, căutarea Graal-ului este preocuparea. Graal-ul în viziunea Setiană semnifică cunoașterea. Graal-ul sau Piatra Filozofală a Alchimiştilor. Ordinul Trapezoid este unitatea de elită a Templului lui Set. Ordinul este organizat pe Case și Loje. Casele nu au caracter geografic în timp ce Lojele sunt organizațiile locale.
Chiar dacă în nici un document public nu se face nicio referință la Gurdjieff, Templul lui Set nu diferă în esență de așa numitul Institut de Dezvoltare Armonioasă a Omului. O să-mi spuneți că Gurdjieff a fost Creștin iar Aquino este Satanist, dar uitați că acestea sunt doar definiții, cuvintele în sine nu înseamnă nimic și „binele” și „răul” reprezintă vibrații la polul opus al aceluiași lucru.
Satanismul European nu se rezumă exclusiv la țările Nordice. Amestecul de misticism păgân și doctrină Nazistă se regăsește și în filozofia și practicile Ordinului Celor Nouă Unghiuri (Order of Nine Angles) din Marea Britanie.
În plan filozofic, cei mai mulți tind să distingă între așa zisa „Cale a mâinii drepte” și „Cale a mâinii stângi”, idei de sorginte Orientală, mai exact din Tantra. Astfel, în Magia Occidentală, cei care se consideră Creștini sunt identificați cu „Calea mâinii drepte” iar cei care sunt Sataniști, cu „Calea mâinii stângi”. Cred cu fermitate că Magia nu are două mâini distincte, ci o singuă cale, mai mult, dualitatea este una din cele mai perverse capcane întinse omenirii și pentru a exista echilibru este nevoie de trei forțe distincte. O lume cu „bine” și „rău”, cu „zero” și „unu” este o lume săracă și ușor de manipulat. Fiindcă în spatele fiecărui zero și unu se află o forță ascunsă (ocultă), necunoscută. Dar despre asta, cu o altă ocazie!
În ceea ce privește România, nu există în mod oficial nicio organizație Satanistă, însă există grupuri izolate cu circuit închis de dialog sau de practicanți ai Magiei. Un astfel de grup auto-definit Satanist are un site în limba Română unde puteți găsi destul de multe informații interesante (prezentate din perspectivă Satanistă):

Flacăra Neagră

Un gând despre „Satanism – adevăr și dezinformare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s